Sannicolau Mare

Poziţia unui oraş, într-un anumit areal geografic, exprimă particularităţile zonei respective, desprinsă din unitatea carpato-danubiano-pontică.

Sânnicolau Mare, de-a lungul istoriei, sale a fost, este şi va fi un centru polarizator pentru localităţile din jurul său, datorită poziţiei sale geografice. Aşezat la întretăierea drumurilor comerciale V-E şi N-S şi de-a lungul văii Mureşului, Sânnicolau Mare a fost un centru nodal, cu diferite funcţiuni administrativ-teritoriale, în etapele istoriei.

Prin localitate, au trecut, de-a lungul vremii, armatele marilor imperii: roman, habsburgic şi otoman, în confruntarea lor pentru cucerirea acestui pământ mănos, care este Banatul. A fost, de-a lungul timpului, un loc de popas al poştalioanelor, diligenţelor şi cărăuşilor care veneau şi plecau din aproape toată zona central europeană şi cea estică, pe axa Istambul-Bucureşti-Timişoara-Viena-Berlin precum şi pe axa Bucureşti-Sibiu-Timişoara-Viena.

Odată cu dezvoltarea economică a Banatului, localitatea a devenit un nod de cale ferată important, de unde veneau şi plecau trenuri în patru direcţii:

- Sânnicolau Mare – Mako (Ungaria)

- Sânnicolau Mare – Kikinda (Iugoslavia)

- Sânnicolau Mare – Arad

- Sânnicolau Mare – Timişoara

În existenţa sa, ca centru administrativ-teritorial în diferite etape ale istoriei, a făcut să fie, mereu, în contact cu problemele localităţilor din jur, creându-şi rolul de influenţă în partea cea mai vestică a ţării.

Schimbarea sistemelor sociale şi administrative nu a redus importanţa sa zonală, ci a continuat să aibă un rol important, în dezvoltarea economică a zonei.

Localitatea, fiind un spaţiu multietnic (un adevărat mozaic de la 10 la 17 naţionalităţi), în care toate etniile trăiesc şi convieţuiesc împreună, a atras după sine imaginea unui oraş deschis, în care orice persoană, indiferent de naţionalitate, se poate afirma şi convieţui, respectând tradiţia locului.

O caracteristică generală a rolului său de centru polarizator, l-a constituit, de-a lungul vremii, şi faptul că aici, au trăit evreii, negustorii greci şi macedo-români renumiţi pentru activităţile lor în domeniul economic, iar colonizarea germanilor şvabi, în localitate, alături de români, sârbi şi unguri, a dat un impuls nou preluând de la aceştia valorile şi conceptele europene.

Dezvoltarea sa industrială, evoluţia sistemului educaţional, marea diversitate a activităţilor economice particulare a atras un număr mare de cetăţeni din comunele din jur, din multe localităţi ale ţării şi din alte zone ale Europei.

Fiind un oraş cu un sistem deschis, un oraş de graniţă, el şi-a schimbat, de-a lungul istoriei sale, structura etnică, dar a rămas un centru polarizator, fiindcă cei care au venit în locul celor plecaţi au continuat tradiţia, ca să păstreze personalitatea oraşului, în această zonă.

La o analiză făcută, privind relaţiile interumane se poate spune, că locuitorii săi au legături de familie, prieteni, cunoscuţi pe tot mapamondul începând cu România, Europa, SUA şi până în Australia ,dovedind ,încă o dată, că oraşul este permanent în contact cu realităţile lumii mondiale.

Începând cu anii 1870, când începe dezvoltarea industrială a localităţii, continuându-se şi mai apoi după 1969, când industria se reface în concepţie socialistă. După 1990 când investitorii străini construiesc firme pe piaţa capitalistă, forţa de muncă din oraş, nefiind suficientă, s-a apelat la cetăţenii din localităţile din jurul oraşului şi la alţii veniţi din ţară, astfel că, numărul muncitorilor navetişti este de 3000 – 4000 persoane, de pe o rază de (40 – 60 km).

După deschiderea, în octombrie 2000, a punctului de trecere a frontierei de la Cenad, de către primii miniştrii ai României şi Ungariei (Isărescu Mugur şi Orban Victor), oraşul a intrat din nou în circuitul european.

Aşezat pe drumul european E 70, care leagă Bucureşti–Timişoara–Sânnicolau Mare (km 620) Szeged–Budapesta–Viena, Sânnicolau Mare este primul oraş cu care iau contact străinii, ce vin în România. Se refac vechile legături comerciale, ce leagă Banatul de Europa Centrală şi Occidentală.

Existenţa judecătoriei, parchetului, cadastrului, biroului notarial, birourilor de avocaţi, spitalului cu policlinica, cabinetele medicale, farmaciile etc., fac ca în zilele de lucru, oraşul să fie vizitat de mulţi cetăţeni.

Întrucât, în oraş funcţionează un liceu teoretic şi grupul şcolar agricol (şcoala de artă şi meserii) vin mulţi elevi din localităţile din jur: Cenad, Beba Veche, Dudeştii Vechi, Teremia Mare şi Lovrin, ce frecventează cursurile acestor instituţii.

Subunităţile M.I., existente în oraş: Poliţia (serviciul informatizat al persoanei), Poliţia de Frontieră şi Pompierii, cu răspunderi teritoriale în afara oraşului, fac să se mărească şi mai mult rolul de centru polarizator.

Sediile firmelor româno-italiene, specializate în domeniul agricol, ce au o suprafaţă de peste 10.000 ha în zona cea mai vestică a ţări polarizează şi localităţile din jurul lor.

Toate acestea luate la un loc, au creat din localitate o zonă de influenţă urbană în partea de NV a Banatului. În conceptul european, privind dezvoltarea euroregiunilor Sânnicolau Mare, se înscrie în euroregiunea DKMT (Dunăre–Kriş–Mureş-Tisa) cu câteva proiecte pentru viitor. La nivel interjudeţean, s-a încheiat o colaborare cu judeţele limitrofe din Ungaria şi Serbia (Csongrad şi Voivodina).

Sânnicolau Mare este înfrăţit cu localităţile Mako şi Battonya (Ungaria) şi colaborează foarte bine cu localităţile Birgkirchen şi Ludwisburg din Germania. Cu localitatea Mako s-a creat o microregiune, care prin proiecte viabile, pot fi finanţate de Uniunea Europeană, prin fonduri PHARE, SAPARD etc.

Statul român, având ca obiectiv de importanţă strategică aderarea României la NATO (2004) şi la UE (2007), oraşul Sânnicolau Mare întruneşte multe din condiţiile cerute de aceste foruri europene, putând deveni unul din primele oraşe moderne ale României.

Crearea unei zone rezidenţiale, deschiderea prin PTF Cenad a traficului greu, construcţia ocolitoare a drumului european, în partea de sud a oraşului, precum şi captarea de noi investiţii străine, inclusiv exploatarea zăcământului natural de apă geotermală, va mări în viitor rolul său ca centru zonal de influenţa urbană, nu numai în România, dar şi în Ungaria şi Serbia.

În concluzie, se poate spune că oraşul Sânnicolau Mare poate deveni oraş model, de tip european, în care să primeze legea democratică, drepturile omului, toleranţa şi încrederea în semeni, respectul reciproc şi credinţa în Dumnezeu.

,,Eu mi-s sânmiclăuşan”

(înseamnă a fi cineva